The Acordul de la Paris Climatic, semnat în decembrie 2015, a marcat o piatră de hotar semnificativă în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. A fost un tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care a unit aproape fiecare țară din lume într-un efort comun de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a limita încălzirea globală și de a aborda efectele devastatoare ale schimbărilor climatice. Tratatul a fost salutat ca un triumf al diplomației multilaterale, reflectând recunoașterea nevoii urgente de a aborda schimbările climatice.
Cu toate acestea, acordul s-a confruntat și cu provocări politice semnificative, iar unul dintre cele mai notabile momente din istoria sa a venit în 2017, când președintele american Donald Trump și-a anunțat decizia de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris. Această mișcare a generat controverse semnificative, atât pe plan intern, cât și internațional, și a ridicat întrebări cu privire la viitorul acțiunii globale privind schimbările climatice.
Acest articol analizează aspectele cheie ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, peisajul politic din jurul acordului, implicațiile retragerii lui Trump și dezbaterea globală în curs despre acțiunile privind schimbările climatice după plecarea SUA.
Ce este Acordul de la Paris Climatic?
Acordul de la Paris Climatic este un tratat internațional istoric care vizează abordarea crizei climatice globale prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea creșterii temperaturii globale și stimularea rezistenței la impactul schimbărilor climatice. Acordul a fost negociat în cadrul celei de-a 21-a Conferințe a Părților (COP21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), care a avut loc la Paris în decembrie 2015.
Obiectivele cheie ale Acordului de la Paris
Limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C: Scopul principal al Acordului de la Paris este limitarea încălzirii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale, cu ambiția de a o limita la 1,5°C. Acest obiectiv ambițios se bazează pe consensul științific conform căruia depășirea 2°C de încălzire ar putea duce la consecințe catastrofale, cum ar fi evenimente meteorologice extreme, creșterea nivelului mării și pierderea biodiversității.
Reducerile globale ale emisiilor: Acordul solicită țărilor să prezinte contribuții determinate la nivel național (NDC) care să sublinieze angajamentele lor de reducere a emisiilor. Aceste angajamente nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar sunt menite să reflecte eforturile interne de acțiune climatică ale fiecărei țări. Se așteaptă ca fiecare țară să-și îmbunătățească NDC-urile în timp pentru a atinge obiective din ce în ce mai ambițioase.
Sprijin financiar pentru țările în curs de dezvoltare: Națiunile dezvoltate se angajează să ofere sprijin financiar țărilor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să atenueze și să se adapteze la schimbările climatice. Acordul a stabilit un obiectiv de mobilizare a 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a sprijini acțiunile climatice în Sudul Global.
Transparență și responsabilitate: Acordul de la Paris include un mecanism robust de monitorizare și raportare pentru a urmări progresul către obiectivele de reducere a emisiilor. Țările sunt obligate să prezinte rapoarte regulate cu privire la acțiunile lor climatice, iar un bilanț global la fiecare cinci ani va evalua progresul colectiv în atingerea obiectivelor acordului.
Participarea globală la Acordul de la Paris
Una dintre cele mai semnificative realizări ale Acordului de la Paris a fost participarea sa universală. Un total de 196 de țări au semnat tratatul, Statele Unite fiind unul dintre jucătorii cheie. Acordul a fost conceput pentru a fi incluziv și flexibil, permițând fiecărei țări să-și stabilească propriile obiective pe baza capacităților sale și a circumstanțelor naționale.
Sprijinul pe scară largă al acordului și faptul că atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare au fost incluse în proces au făcut din acesta un reper în diplomația internațională privind clima. Acesta a marcat o trecere de la abordarea de sus în jos a acordurilor anterioare privind clima, cum ar fi Protocolul de la Kyoto, către un sistem voluntar de cooperare globală mai de jos în sus.
Decizia lui Donald Trump de a se retrage din Acordul de la Paris
În iunie 2017, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a făcut prima pagină a ziarelor când și-a anunțat decizia de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris. Anunțul său a venit după luni de speculații și a făcut parte din agenda sa mai largă „America First”, care a subliniat dereglementarea, reducerea implicării SUA în acordurile internaționale și prioritizarea creșterii economice față de preocupările de mediu.
Motivul din spatele retragerii
Decizia lui Trump de a se retrage din Acordul de la Paris a fost determinată de mai mulți factori cheie:
Preocupări economice: Trump și susținătorii săi au susținut că Acordul de la Paris ar dăuna economiei SUA prin impunerea unor reglementări împovărătoare industriilor americane, în special cărbunelui, petrolului și gazelor. Ei au susținut că acordul ar duce la pierderi de locuri de muncă și ar submina competitivitatea economică a țării, în special în raport cu țări precum China și India, care nu au fost supuse acelorași obiective stricte de reducere a emisiilor.
Scepticism cu privire la schimbările climatice: Deși marea majoritate a oamenilor de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt reale și sunt cauzate de activitatea umană, Trump și mulți dintre aliații săi politici și-au exprimat scepticismul cu privire la amploarea și gravitatea problemei. În anunțul său, Trump a susținut că Acordul de la Paris a fost „nedrept” față de Statele Unite și că a vizat în mod disproporționat afacerile americane, permițând în același timp altor țări să continue să emită gaze cu efect de seră fără constrângeri semnificative.
Suveranitatea Națională: Trump și-a formulat decizia drept una care ar proteja suveranitatea SUA. El a susținut că Acordul de la Paris a limitat capacitatea SUA de a-și face propriile politici climatice și că acordurile internaționale privind clima nu ar trebui impuse țărilor individuale. În opinia sa, acordul a subminat capacitatea SUA de a-și acorda prioritate propriilor interese și securitatea energetică.
Sprijin din partea industriei combustibililor fosili: Decizia lui Trump de a se retrage, de asemenea, a fost aliniată cu interesele industriei de combustibili fosili, care a fost vocală în opoziția sa față de reglementările climatice. Sub conducerea lui Trump, SUA au anulat numeroase reglementări de mediu, inclusiv restricții privind emisiile de la centralele electrice pe cărbune și au încercat să extindă producția internă de petrol și gaze.
Reacția globală la retragere
Retragerea lui Trump din Acordul de la Paris a provocat reacții puternice atât pe plan intern, cât și internațional:
Critica internațională: Liderii lumii, inclusiv cei din Uniunea Europeană, China, India și multe națiuni insulare mici, au condamnat decizia lui Trump, subliniind importanța cooperării globale în combaterea schimbărilor climatice. Conducerea Uniunii Europene a numit decizia un „recul major” și și-a reafirmat angajamentul față de acord. Națiunile Unite, Banca Mondială și alte organizații internaționale și-au exprimat îngrijorarea că retragerea SUA ar submina eforturile colective de a aborda schimbările climatice.
Reacții domestice: Deși decizia lui Trump a fost lăudată de mulți dintre susținătorii săi, inclusiv de lucrătorii din industria cărbunelui, ea a fost întâmpinată cu o opoziție semnificativă din partea grupurilor ecologiste, a oamenilor de știință și chiar a unor lideri de afaceri. Personalități proeminente, cum ar fi fostul președinte Barack Obama și fostul secretar de stat John Kerry, au condamnat această acțiune ca fiind miop și dăunătoare luptei globale împotriva schimbărilor climatice.
Mișcarea „Suntem încă în”.: Ca răspuns la retragere, multe state, orașe și întreprinderi din SUA au promis să rămână angajate față de obiectivele Acordului de la Paris. Mișcarea „We Are Still In”, condusă de guvernatori, primari și lideri corporativi, s-a angajat să continue să reducă emisiile și să investească în energie regenerabilă, în ciuda deciziei guvernului federal de a renunța la acord.
Procesul juridic și politic de retragere
Procesul de retragere din Acordul de la Paris nu a fost imediat. Conform termenilor acordului, o țară nu putea ieși oficial până la trei ani de la ratificare. SUA au început oficial procesul de retragere în 2019, iar retragerea a fost finalizată în noiembrie 2020, făcând din SUA singura țară care a ieșit din acord.
În ciuda retragerii lui Trump, SUA era încă legată din punct de vedere tehnic de acord în perioada interimară. Acest lucru a lăsat unele reglementări de mediu în vigoare, dar incertitudinea din jurul politicii climatice a țării a contribuit la un sentiment global de instabilitate și la o slăbire a efortului colectiv de a aborda schimbările climatice.
Inversarea administrației Biden
La preluarea mandatului în ianuarie 2021, președintele Joe Biden a trecut rapid pentru a anula decizia lui Trump și a reintra în Acordul de la Paris. Ordinul executiv al lui Biden de a reintra în acord a fost un moment important în dezbaterea globală privind clima, semnalând o revenire la conducerea SUA în problemele climatice și reafirmând angajamentul țării față de cooperarea globală.
Reintrarea lui Biden în Acordul de la Paris a fost salutată ca o victorie pentru susținătorii mediului, dar a ridicat și întrebări cu privire la angajamentul pe termen lung al SUA față de acțiunea climatică. Criticii au susținut că evoluția politică între administrații – una care susține acțiunile climatice și cealaltă se retrage din ea – subliniază volatilitatea politicii americane în materie de climă și provocările de a asigura o abordare stabilă și consecventă a problemei.
Concluzie
Acordul de la Paris privind clima reprezintă o realizare istorică în diplomația globală și politica de mediu. Acesta oferă un cadru pentru ca națiunile să lucreze împreună pentru a aborda amenințarea existențială a schimbărilor climatice, cu scopul de a limita încălzirea globală la mult sub 2°C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Incluziunea și flexibilitatea acordului au permis participarea globală, țările angajându-se să reducă emisiile adaptate circumstanțelor lor naționale.
Cu toate acestea, retragerea SUA din Acordul de la Paris sub președintele Trump a reprezentat un eșec major în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta a evidențiat provocările politice legate de menținerea unei politici climatice consecvente și a exprimat îngrijorări cu privire la viitorul acțiunii globale privind schimbările climatice în absența conducerii SUA. Deși decizia administrației Biden de a se alătura acordului a fost o evoluție pozitivă, criza climatică necesită o acțiune globală urgentă și susținută. Rămâne de văzut dacă SUA și alte țări își vor îndeplini angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, dar mizele nu au fost niciodată mai mari în lupta pentru păstrarea unei planete viabile pentru generațiile viitoare.
lasa un raspuns